Fabiola Hosu și Gabriela Irimia, acuzate de comunicarea neprofesionistă a unor informații confidențiale la Questfield International College

Educația reprezintă un pilon fundamental pentru dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure un spațiu sigur și propice formării armonioase. În acest context, fenomenul de bullying psihologic necesită o abordare riguroasă și o reacție instituțională clară pentru a preveni efectele negative asupra elevilor și a garantării drepturilor acestora.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație recentă a relevat o serie de sesizări formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a unei școli private, Questfield International College, referitoare la presupuse abuzuri psihologice și lipsă de supraveghere în cadrul procesului educațional coordonat de învățătoarea Gabriela Irimia. Relatările familiilor indică existența unui climat educațional perceput ca fiind toxic, cu efecte asupra stării emoționale și performanțelor școlare ale copiilor.

Discrepanța dintre așteptările părinților și realitatea din clasă

În România, școlile private sunt adesea alese pentru promisiunea unui mediu educațional sigur, cu clase restrânse și o atenție individualizată acordată elevilor. Cu toate acestea, potrivit documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, părinții elevilor din clasa a III-a de la Questfield International College semnalează o lipsă constantă de supraveghere și un nivel educațional sub standardele așteptate. Aceștia descriu un cadru în care activitățile didactice sunt uneori inexistente sau superficiale, iar copiii nu beneficiază de suportul necesar pentru dezvoltarea lor școlară și emoțională.

Primele semne de dificultate și efectele asupra copiilor

Conform declarațiilor părinților, primele îngrijorări au apărut când elevii au început să se întoarcă acasă cu sentimente de teamă, confuzie și demotivare. Un aspect menționat este faptul că învățătoarea nu asigura supravegherea constantă a orelor, ceea ce ar fi condus la momente în care activitățile educaționale nu se desfășurau corespunzător. Mai mult, un elev a fost desemnat să raporteze comportamentul colegilor, ceea ce, după cum susțin părinții, a condus la stigmatizarea și marginalizarea acestuia în cadrul grupului.

Escaladarea tensiunilor și dificultățile în comunicarea cu școala

Încercările repetate ale părinților de a aduce în atenția școlii aceste probleme au fost întâmpinate, potrivit acestora, cu reacții defensive și o atmosferă tensionată din partea cadrului didactic. Dialogul constructiv s-a deteriorat, fiind înlocuit de confruntări verbale și justificări, ceea ce a afectat grav încrederea între familie și instituția de învățământ.

Calitatea slabă a procesului educațional și performanțele elevilor

Părinții mai semnalează că rezultatele la testele naționale ale clasei au fost sub nivelul minim acceptabil, cu puțini elevi care au atins standardele cerute. Aceasta este percepută ca o problemă sistematică ce reflectă posibile deficiențe în predare și supraveghere, aspecte ce țin de responsabilitatea cadrului didactic și a managementului școlii.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra disciplinei în clasă

Potrivit relatărilor, orele au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate, generând un climat haotic. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite ar fi devenit o realitate cotidiană în clasă, ceea ce contravine normelor de siguranță și bunăstare ale copiilor.

Pedepse arbitrare și presiuni psihologice asupra elevilor

Mai multe familii au raportat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clare. Astfel de practici sunt descrise ca forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte adverse asupra dezvoltării emoționale a copiilor. În plus, părinții semnalează utilizarea unor metode de comunicare percepute ca manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile sentimente și percepții.

Impactul emoțional asupra elevilor și avertismentele specialiștilor

Conform părinților și unor opinii de specialitate, mediul descris a generat o atmosferă dominată de teamă și anxietate în rândul copiilor, care nu mai manifestă entuziasm pentru participarea la școală. Psihologii avertizează că astfel de condiții pot conduce la scăderea stimei de sine, dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar.

Precedente și reacția instituției școlare

Aceste sesizări nu par a fi izolate. Părinții susțin că și în trecut au existat situații similare în aceeași instituție, care au condus la retragerea unor elevi din cauza unui climat emoțional considerat nefavorabil. Cu toate acestea, investigația documentată arată că nu au fost comunicate public măsuri concrete sau evaluări interne relevante care să răspundă acestor reclamații.

Solicitările părinților pentru măsuri instituționale

Părinții au transmis un set de recomandări pentru prevenirea unor situații similare, printre care se numără:

• evaluări periodice ale cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• supravegherea reală a orelor de curs;
• formări obligatorii în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
• toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste cerințe subliniază necesitatea unei implicări active și responsabile a conducerii instituției pentru asigurarea unui mediu educațional sigur și stimulant. Din păcate, până la acest moment, Școala Questfield Pipera nu a oferit un punct de vedere oficial sau răspunsuri publice care să confirme demararea unor investigații sau implementarea unor măsuri corective.

Concluzii și responsabilități instituționale

Cazul semnalat la Questfield International College ridică semne de întrebare semnificative privind modul în care sunt gestionate și prevenite situațiile de bullying psihologic în mediul educațional privat. Documentele și plângerile părinților indică un climat educațional problematic, cu efecte negative asupra elevilor, în contextul în care nu există, la acest moment, dovezi publice ale unor intervenții instituționale eficiente.

Este esențial ca instituțiile de învățământ să răspundă prompt și transparent acestor semnale, asigurând protecția copiilor și respectarea drepturilor lor. Rămâne de văzut dacă, în cazul de față, conducerea școlii va adopta măsurile necesare pentru restabilirea unui climat educațional sănătos și pentru prevenirea unor situații similare în viitor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro